În ultimul timp,  se vorbeşte de necesitatea şi oportunitatea dezvoltării învăţământului profesional, mai ales a celui în sistem dual , dar, practic, nici Guvernul PSD şi nici Guvernul actual nu a luat măsuri concrete în acest sens.

Mai mult, în necunoştinţă de cauză,  se încearcă acum aplicarea unei ordonanţe de urgenţă emisă în decembrie 2014 de către Ministrul Sorin Cîmpeanu, act normativ elaborat în pripă, fără consultarea agenţilor economici. OUG nr.  94/2014  dă o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs  fără nicio legătură cu originalul. Am cerut de mai multe ori adoptarea cu amendamente a ordonanţei sau abrogarea ei de urgenţă, deoarece aduce doar confuzie şi birocraţie inutilă şi împiedică deprinderea unei meserii pentru tineri.

 

Învățământul profesional de tip dual constituie formare profesională iniţială și nu trebuie să fie limitat doar la un invăţământ de tip „a doua şansă”, aşa cum, din nefericire, îl consideră şi Ministrul Adrian Curaj. Conform declaraţiilor sale la o emisiune televizată recentă, elevii care merg la liceu şi realizează în clasele terminale că nu au şanse să ia bacalaureatul pot să opteze pentru a-şi continua studiile în învăţământul profesional. Nu s-ar ajunge aici dacă elevii ar fi consiliaţi şi orientaţi profesional încă din gimnaziu, pentru că nu e obligatoriu să facă toţi liceul şi elevilor ar trebui să li se prezinte opţiunile în clasa a opta.

 

Este timpul să trecem de la declaraţii la fapte concrete şi să dăm o şansă acelor elevi care nu au un nivel ridicat academic dar ar putea face performanţă în învăţământul profesional, cu posibilitatea continuării studiilor în viitor.

Este esenţial să oferim elevilor de gimnaziu o consiliere profesională de calitate, pentru a-i ajuta să îşi descopere abilităţile naturale şi pentru a lua o decizie raţională în ceea ce priveşte viitorul lor profesional.

De asemenea, trebuie ca Ministerul Educaţiei să aloce resurse pentru promovarea intensivă a învăţământului profesional, pentru că de specialişti calificaţi într-un domeniu căutat pe piaţa muncii va fi întotdeauna nevoie şi astfel, copiii noştri ar avea un viitor în România şi nu ar fi nevoiţi să plece din ţară ca să-şi facă un rost.

Stimaţi membri ai Guvernului, vă rog să vă consultaţi cu agenţii economici pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România,  pentru a înţelege ce anume se caută pe piaţa muncii şi cum puteţi colabora pentru a asigura forţa de muncă pe care aceştia şi-o doresc. Există nenumărate exemple de bună practică în ţările europene, pe care România le poate adapta realităţilor noastre şi le poate transforma în modele de success dar e esențială colaborarea permanentă dintre sistemul de învățământ și mediul economic. Am remarcat în răspunsurile exhaustive pe care le-am primit la întrebările mele parlamentare legate de acest subiect că ministerele implicate (al Economiei şi al Educaţiei)  înţeleg importanţa învăţământului profesional în sistem dual, şi că “între priorităţile strategice pentru 2016 ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în calitate de coordonator naţional pentru elaborarea şi implementarea strategiilor unitare şi coerente în domeniul educaţiei şi cercetării, se înscrie şi reglementarea şi implementarea la scara naţională a învăţământului profesional dual”. Din păcate,  ceea ce s-a transpus în actul normativ din decembrie 2014 nu ajută deloc învățământul profesional și nu are nicio legătură cu ceea ce au dorit reprezentanţii angajatorilor  consultaţi în martie 2014 pe această temă.

Între timp, aştept cu nerăbdare  apariţia, la jumătatea lunii mai, a documentului  pe care Ministrul Curaj l-a anunţat recent cu privire la ce „înseamnă formarea post clasa a VIII-a.”