Către,

 

                Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor

 

În temeiul art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al art. 74 alin. 4 din Constituţia României, republicată, vă înaintăm spre dezbatere şi aprobare Proiectul de Lege privind combaterea răspândirii plantei puternic alergene, pericol pentru sănătatea publică, Ambrosia artemisiifolia,  însoţit de expunerea de motive, în vederea dezbaterii şi adoptării.

 

Iniţiatori:

 

Deputat PNL Florica Cherecheş

Deputat PNL Ionuţ Stroe

 

 

 

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Prezenta iniţiativă vine în întâmpinarea a numeroşi cetăţeni, cu privire la impactul unei specii de plantă, Ambrosia artemisiifolia (iarba pârloagelor), asupra stării de sănătate.  Concret, Ambrosia artemisiifolia (iarba pârloagelor) se găseşte frecvent de-a lungul şoselelor, a căilor ferate şi pe terenurile necultivate (în special şantiere) atât în intravilan, cât şi în extravilanul localităţilor. Aceasta este o specie invazivă, inclusă în lista oficială a buruienilor de carantină, caracterul nociv al speciei fiind cauzat de afecțiunile alergice pe care le provoacă în perioada înfloririi. Perioada înfloririi este cuprinsă între lunile iulie-septembrie cu potenţială prelungire până în luna octombrie, în funcţie de umiditatea atmosferică (datorată ploilor).

În perioada înfloririi plantei (iulie-septembrie) conform datelor furnizate de la cabinete de alergologie, aproximativ 80% din cazurile care se adresează zilnic  au patologie specifica determinată de polenul acestei plante. Simptomatologia este mai severă decât în cazul altor alergii şi se manifestă prin lăcrimare, oboseală, obstrucţia căilor aeriene superioare, trezire nocturna datorată obstrucţiei şi posibilitatea evoluţiei spre astm bronşic (la 25% din cazuri). Această simptomatologie determină scăderea capacităţii de muncă şi absenteism, persoanele bolnave necesitând concediu medical.  Tratamentul specific constă în imunoterapie specifică – care costă în medie 4400 lei/an – administrată pe o perioadă de 3-5 ani, tratamentul nefiind decontat din fondul unic pentru asigurări de sănătate. Mai mult, produsul a dispărut de pe piaţa locală şi orice întrerupere în acest interval de 3-5 ani duce practic la anularea efectului. În afara medicului alergolog, patologia determinată de ambrozia este tratată – nespecific – şi de medici din alte specialităţi: ORL, Pneumologie, medici de familie.

Scăderea numărului de îmbolnăviri poate fi obţinută prin scăderea cantităţii de polen. Este cunoscut faptul că polenul poate parcurge între 300-500 km, de aceea intervenţiile de limitare a răspândirii plantei trebuie să fie aplicate unitar la nivel naţional. Mai jos, vă dau câteva exemple din alte state privind metode convenţionale de combatere ale plantei, dar și metodele preventive elaborate, precum creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei, prevenirea răspândirii şi introducerii în zone neinfestate:

Austria, Germania, Italia şi Slovenia utilizează cu precădere metodele preventive, precum creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei, prevenirea răspândirii şi introducerii în zone neinfestate şi monitorizarea. De asemenea, utilizează şi metode convenţionale de combatere precum cele mecanice, chimice şi biologice, însă acestea sunt însoţite de reglementări legislative foarte clare. Modul de stabilire a metodelor de control ce urmează a fi aplicate este dependent de gradul de invadare şi zona afectată.

China a dezvoltat combaterea biologică prin utilizarea unei specii nocturne de molie, respectiv Tarachidia candefacta şi a unei molii galicole care infestează tulpinile (Epiblema strenuana), însă eficienţa acestei metode are proporţii foarte diferite.

Canada a testat metode mecanice precum smulgerea manuală sau cosirea, pentru a determina eficienţa acestora în combaterea florii pustei. Nici una dintre metodele analizate nu au eradicat planta, însă au micşorat cantitatea de seminţe produsă. Combaterea chimică s-a dovedit mai eficientă comparativ cu cele mecanice.

În Croaţia s-a încercat combaterea biologică cu ajutorul speciei Zygogramma suturalis, care s-a dovedit ineficientă.

În Ungaria a fost creată o comisie interministerială pentru combaterea A. artemisiifolia alcătuită din opt miniştri, rolul acesteia fiind de a crea o bază legislativă pentru obligativitatea combaterii florii pustei. Astfel, combaterea acestei specii a devenit obligatorie pentru fiecare proprietar de teren înainte de perioada înfloririi. Proprietarii care nu se supun acestor reglementări pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 20.000 şi 5 milioane de HUF. Măsurile de combatere aplicate sunt aceleaşi ca în Austria, Germania şi Italia.

În Federaţia Rusă şi Australia s-a încercat implementarea metodei biologice cu Tarachidia candefacta, Epiblema strenuana şi Zygogramma suturalis cu rezultate variabile.

Elveţia foloseşte cu precădere cosirea şi aplicarea erbicidelor pentru combaterea florii pustei, în funcţie de tipul de folosinţă al terenului pe care apare. Au fost realizate materiale imprimate pentru informarea publicului larg, respectiv proprietarii de gospodării şi terenuri privind impactul speciei şi modul de combaterea a acesteia în zonele locuite. În cazul terenurilor agricole se utilizează rotaţia culturilor împreună cu erbicidarea. De asemenea, a fost creată o pagină de web (http://www.ambrosia.ch) cu informaţii în limbile franceză, italiană şi germană. În această ţară floarea pustei este subiectul unei campanii oficiale, combaterea ei fiind obligatorie. Astfel, din anul 2006 această specie a fost declarată buruiană de carantină în agricultură. De asemenea, au loc acţiuni concertate care reunesc diverse domenii în scopul de a reduce răspândirea acestei specii la costuri cât mai scăzute.

În  SUA se aplică atât metode mecanice cât şi chimice de combatere a florii pustei. S-a mai încercat arderea însă era necesară o cantitate prea mare de combustibil pentru arderea completa. Cele mai eficiente tratamente s-au dovedit a fi cele chimice.

Având în vedere faptul că există deja câteva exemple de bune practici in statele membre ale Uniunii Europene şi nu numai privind  combaterea ambroziei prin lege dar şi   metode preventive pentru creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei, prevenirea răspândirii şi introducerii în zone neinfestate şi monitorizare, consider ca este oportun să aibă şi statul român reglementări legislative foarte clare în ceea ce priveşte rezolvarea acestei situaţii. Măsurile imediate ar duce concret la  reducerea patologiei alergologice din cauza polenului plantei ambrozia, la creşterea capacităţii de muncă a populaţiei active, la scăderea costurilor cu decontarea concediilor medicale şi la îmbunătăţirea aspectului terenurilor virane necultivate.

 

Din aceste motive considerăm că este important a organiza intervenţii pentru a opri expansiunea acestei plante invazive şi pentru a controla zonele deja poluate. Având în vedere impactul acestei specii de plantă asupra stării de sănătate a oamenilor, considerăm oportună  elaborarea  unui act normativ care permite crearea unui cadru legal la nivel naţional în care să fie cuprinse măsuri prin care  autorităţile locale să se implice în combaterea acestei plante, precum şi pentru creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei asupra pericolului pe care-l prezintă această plantă.

 

 

 

 

Proiect de Lege

privind combaterea răspândirii plantei puternic alergene, pericol pentru sănătatea publică, Ambrosia artemisiifolia

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1  (1) Proprietarii sau deţinătorii de terenuri au obligaţia să desfăşoare lucrări de combatere şi distrugere a buruienii Ambrosia artemisiifolia pentru evitarea răspândirii şi instalării vegetaţiei adventive invazive şi eliminarea ei în cazul prezenţei pe terenurile intravilane sau extravilane.

(2) Proprietarii sau deţinătorii de terenuri  vor desfăşura periodic, cel puţin o dată pe an, lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare şi alte lucrări specifice în scopul distrugerii buruienii Ambrosia artemisiifolia şi prevenirii răspândirii acesteia.

Art. 2  (1) Nerespectarea prevederilor art. 1 de către proprietarul sau deţinătorul de teren constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment scris.

(2) În situaţia în care  proprietarul sau deţinătorul de teren  nu se conformează prevederilor din avertisment, va fi sancţionat cu amendă de la  200 lei la 1000 lei pentru persoane fizice şi de la 1000 lei la 5000 lei pentru persoane juridice.

(3) Cuantumul sumei prevăzute la alin. (1) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3 Prevederile art. 3 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4 Verificarea, constatarea şi sesizarea nerespectării de către deţinătorii de teren a dispoziţiilor art. 1 se face de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de:

a)Autorităţile publice locale.

  1. b) Direcţiile pentru Agricultură Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru celelalte terenuri.
  2. c) Comisariatele judeţene ale Gărzii naţionale de Mediu

d)Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare APIA, pentru terenurile deţinute de agricultori;

Art. 5    În vederea stabilirii soluţiilor corespunzătoare pentru combaterea ambroziei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului  este obligată să desfăşoare anual campanii de informare şi conştientizare împreună cu autorităţile publice locale, direcţiile agricole şi de sănătate publică, stabilind măsurile ce se impun pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive şi eradicarea acestei plante.

Art. 6 (1) Procedura de verificare, constatare şi sesizare privind nerespectarea dispoziţiilor art. 1 se elaborează de către APIA pentru terenurile agricultorilor care fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru celelalte terenuri, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Această Lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința sa din data de …………. ………. cu respectarea prevederilor art. 75 și 76 din Constituția României.Președintele Camerei Deputaților Florin Iordache

Această Lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința sa din data de …………. ………. cu respectarea prevederilor art. 75 și 76 din Constituția României.

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu