Adresatã:Domnului Adrian Curaj, Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

De cãtre: Doamna Florica CHERECHEŞ, Deputat PNL de Bihor

Obiectul întrebării: păstrarea disciplinei „Educaţie tehnologică”  in Planul- cadru  pentru învăţământul gimnazial

 

La Cabinetul meu parlamentar am  primit sesizări din partea unor profesori orădeni precum și din partea inspectorului pentru învățământ tehnic și profesional, referitoare la păstrarea disciplinei „Educaţie tehnologică”  care se regăseşte  doar în varianta nr.2 a  Planului- cadru  pentru învăţământul gimnazial propus de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Institutul de  Ştiinţe ale Educaţiei pe site-ul http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Propuneri-de-plan-cadru-pentru-gimnaziu.pdf,  adică minim 1 oră pe săptămână la fiecare nivel de clase(V,VI,VII,VIII). Profesorii respectivi sunt îngrijorați să vadă că în două din cele trei variante propuse, nu se regăsește disciplina Educație tehnologică la toate clasele din ciclul gimnazial.

Vă voi oferi câteva argumente în favoarea păstrării disciplinei „Educaţie tehnologică” în învăţământul gimnazial, indiferent de varianta aleasă pentru Planul cadru:

 

  1. Educaţia tehnologică este o disciplină extrem de importantă pentru viitorul oricărui elev, oferindu-i acestuia o minimă cultură generală tehnică, atât de necesară în lumea progresului rapid al tehnologiei în care trăim. De asemenea, ea îi cultivă elevului creativitatea, spiritul de observaţie, curiozitatea pentru problemele de natură tehnică. Modulele din care este alcătuită disciplina sunt astfel concepute încât, pe parcursul celor 4 ani de gimnaziu, îl introduc pe elev într-o sferă largă de domenii de activitate pe care le poate aprofunda atât teoretic cât şi practic, oferindu-i astfel ocazia să-şi descopere abilităţile, înclinaţiile, vocaţia pentru un anumit domeniu. Acest lucru este deosebit de important în condițiile în care orientarea școlară și profesională în gimnaziu este aproape inexistentă și elevii trec astfel la nivelul liceal fără a ști prea bine ce li se potrivește. Aplicarea cunostinţelor în practică exercită mintea într-un antrenament atât de benefic individului şi îi amplifică disponibilitatea pentru invenţie şi inovaţie.
  2. Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a cuprinde în cadrul competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii, obiective ca „proiectarea şi realizarea unor produse utile pentru activităţi curente”, iar acest deziderat poate fi atins numai prin parcurgerea integrală a modulelor propuse în programa de Educaţie tehnologică.
  3. Disciplina nouă propusă în planul cadru, Educaţie economică, poate fi introdusă cu succes în cadrul ariei curriculare Tehnologii, ţinând cont de faptul că în clasa a VI-a, la Educaţie tehnologică se tratează modulul Economia familiei.
  4. Educaţia tehnologică  oferă competenţe care nu sunt abordate la nici o altă disciplină studiată:
  • Descrierea elementelor  mediului construit şi funcţionalitatea acestora;
  • Realizarea de  produse simple cu respectarea normelor de calitate, securitate şi sănătate în muncă  şi protecţia mediului;
  • Aplicarea unor soluţii pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor din mediul apropiat;
  • Identificarea si selectarea produselor alimentare în funcţie de informaţiile de pe ambalaj
  • Asigurarea condiţiilor de preparare a mărfurilor alimentare în funcţie de caracteristicile de calitate ale produselor;
  • Analizarea legăturilor între activităţile de obţinere a produselor alimentare şi meseriile /profesiile specifice;
  • Identificarea efectelor tehnologiilor de obţinere a materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi societăţii.
  1. Educaţia tehnologică este o disciplină de cultură generală, nu este învăţământ profesional tehnic şi nici învăţământ teoretico-ştiinţific în sens strict, nu se reduce la instruire practică, la iniţiere într-un meşteşug tradiţional sau într-o profesie modernă, nu face o profesionalizare timpurie, este o formaţie culturală nouă, născută din raportul omului modern cu tehnologia, este menită să cultive credinţa în puterea şi frumuseţea ştiinţei, este o disciplină obligatorie în planul de învăţământ pentru clasele I -VIII, există în planurile de învăţământ din toate ţările europene.

Câteva exemple din statele dezvolate în care educaţia tehnologică este o componentă a Curriculum-ului naţional: în Marea Britanie, este reglementată prin lege necesitatea educaţiei pentru noile tehnologii, şi s-au elaborat programe de educaţie tehnologică, centrate pe evoluţiile tehnologiilor; în Franţa, o lege promulgată din anul 1989 începe cu redefinirea idealului educativ, a misiunilor educaţiei  şi a procedurilor de evaluare; în Danemarca, Germania, Suedia, S.U.A., Japonia, Educaţia tehnologică este o componentă a Curriculum-ului naţional; în Finlanda, Norvegia,  disciplina Educaţie tehnologică ocupă un loc de frunte în ciclul gimnazial, punându-se accent pe formarea competenţelor necesare menţinerii ţării în fruntea competiţiei tehnologice internaţionale.

  1. Rolul formării unei culturi tehnice este mai important în mod special în judeţele în care ponderea şcolilor profesionale este mai crescută. Datorită evoluţiei tehnologiei şi impactului ei asupra vieţii în general, cunoştinţele tehnice capătă o importanţă vitală în lumea modernă şi ele trebuie să facă parte din formarea de bază a fiecărui individ. Definitoriu pentru Educaţia tehnologică în gimnaziu este faptul că învăţarea vizează, prioritar, formarea de abilităţi de gândire critică şi de abilităţi practice, în condiţii de cooperare. Prin observarea, investigarea şi realizarea unor produse simple, elevilor le este dezvoltat potenţialul creator şi sunt familiarizați cu mediul înconjurător. Faptul de a putea crea ei înşişi ceva, le aduce elevilor o satisfacţie şi o bucurie de neegalat, care îi determină să perceapă această disciplină ca pe una foarte interesantă şi atractivă.
  2. Educaţia tehnologică are menirea de a conştientiza elevului capacitatea de a alege singur şi nu de a fi ,,ales”. Apariţia noilor comunicaţii informatice în cadrul învăţământului modern românesc, a dus la apariţia de noi activităţi sociale şi la metamorfoza decisivă a unor activităţi tradiţionale. Educaţia tehnologică presupune integrarea socio-profesională deplină a tinerilor, dar şi activarea aptitudinilor tehnice ale tinerilor.
  3. Pentru elevii care la sfârşitul ciclului gimnazial pornesc pe o filieră umană, cunoştinţele dobândite la Educaţie tehnologică reprezintă singurul „bagaj” de cunoştinţe tehnice,deoarece ei nu se vor mai întâlni în şcoală cu aceste noţiuni.

 

Concret, în cadrul orelor de Educaţie tehnologică, elevii dobândesc deprinderi şi cunoştinţe esenţiale, necesare în viaţa  de zi cu zi, ieşind din zona teoretică în cea practică, ancorându-se în realitate, cunoştinţe extrem de necesare şi pentru varianta în care elevii vor opta pentru continuarea studiilor în învăţământul profesional. Având în vedere argumentaţia cuprinsă mai sus, vă întreb, domnule Ministru,  dacă veţi lua în considerare păstrarea acestei discipline pentru fiecare clasă din învăţământul gimnazial, aşa cum este prevăzută doar in varianta a 2-a a Planului –cadru propus.

 

RASPUNS 23.02.2016