Stimați colegi,

România ocupă un nedorit loc 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul tinerilor care nici nu studiază și nici nu sunt integrați în câmpul muncii iar acest lucru costă țara noastră nu mai puțin de 2 miliarde de euro, conform datelor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. Este vorba de 376.000 de tineri între 18-24 de ani care nu muncesc și nici nu urmează o formă de învățământ.

Aceste statistici, precum și cele legate de rata mare a abandonului școlar, sunt consecințele lipsei de viziune a Ministerului Educației Naționale de-a lungul multor ani în care, unica preocupare a fost întărirea unui singur traseu educațional, în care toți elevii sunt văzuți ca  potențiali clienți ai universităților.

Obsesia  Ministerului Educației Naționale de a ignora orice alte trasee educaționale a dus la distrugerea școlilor profesionale și are drept consecință lipsa forței de muncă calificată din țara noastră. Subfinanțarea cronică a învățământului contribuie pe deplin la atingerea acestor rezultate rușinoase pentru țara noastră. Lipsa consilierii în orientare profesională, slaba pregătire a multor cadre didactice, infrastructura jalnică și învățământul bazat pe memorare și nu pe experimentare, produce în fiecare an pierderi imense. De exemplu, din cei 140.000 de absolvenți de liceu din acest an, doar  86.818 l-au promovat și doar 19.400 de tineri au absolvit o formă de învățământ profesional. Raportul  dintre aceste cifre vorbește de la sine.

În jurul nostru vedem alternative fericite pe care ar trebui doar să le adaptăm contextului românesc. Modelul german de exemplu, și-a demonstrat eficiența în a crea profesioniști pentru piața muncii prin sistemul profesional dual. Mediul de afaceri din țara noastră cere de ani buni dezvoltarea  învățământului profesional, însă cifrele arată că Ministerul Educației Naționale mimează un fals interes pentru acest domeniu. Angajatorii au cerut 45.036 de locuri în școli profesionale, numărul realizat a fost de 27.909. În acest an școlar, agenții economici au oferit 6.146 de locuri pentru parteneriate în cadrul învățământului dual, dar datorită lipsei de promovare, s-au ocupat doar 4.244. Nu este de  mirare în aceste condiții ca angajatorii să se orienteze spre alte țări pentru a găsi forța de muncă necesară.

Stimați colegi, urmează o nouă rectificare bugetară, o nouă șansă pentru a acorda educației ceea ce merită. Avem nevoie de politici care să coreleze oferta  educațională cu cererile reale ale pieței muncii. Avem de asemenea nevoie de o dublare numărului consilierilor școlari care să facă orientare în carieră, ca să putem dezvolta trasee educaționale adaptate elevilor. Învățământul profesional are nevoie de finanțare suplimentară și pentru a asigura internate gratuite elevilor care provin din mediul rural, pentru a preveni abandonul școlar și săli de curs și ateliere moderne.

E important să susținem cu toții un învățământ modern, adaptat secolului XXI și să renunțăm la derapajele care duc România în urmă cu 30 de ani, cum ar fi manualul unic și editura unică. Numai astfel, asigurăm o educație de calitate copiilor noștri și le asigurăm integrarea deplină în societate.

 

Florica Cherecheș, Deputat PNL