Câteva concluzii privitoare la examenul de bacalureat, cu referire directă la importanţa dezvoltării învăţământului profesional

„Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele acestui examen este de 71,4% (cu 4,7% peste rata de promovare din aceeaşi sesiune a anului trecut – 66,7%). Mai exact, au promovat 91.754 de candidaţi dintr-un total de 128.503 candidaţi prezenţi.”, este anunțul pozitiv al Ministerului Educației.

Procentul prezentat de Ministerul Educației nu este însă cel real. “România liberă” a arătat recent, citând surse ale Ministerului Educației, faptul că 159.326 de elevi sunt eligibili să susțină bacalaureatul. Raportând această cifră la numărul de absolvenți anunțat de Ministerul Educației, rezultă că în sesiunea de vară au promovat doar 57% dintre elevii eligibili pentru a da examenul de bacalaureat anul acesta. Ceea ce înseamnă că Ministerul Educației a umflat procentele de promovare la bacalaureat cu 14%, pentru că au calculat la numărul de elevi care s-au și prezentat la examen, nu la numărul total de absolvenți eligibili.

De câțiva ani, Ministerul Educației prezintă cifre mai mari cu 10-20% decât în realitate. În 2017, au promovat bacalaureatul 91.754 de elevi, iar în 2011 – când au fost introduse camerele video – cu 1.500 mai mulți, adică 93.000. Interesant de observat e că în 2017 a fost anunțat un procent de promovare de 71%, iar în 2011 o rată de promovare de numai 46%, la un număr de elevi destul de asemănător. Cum este posibil așa ceva? În 2011, procentul a fost corect raportat la cei 204.000 elevi eligibili să susțină bacalaureatul. În 2017 raportarea s-a făcut la un număr mai mic de elevi, cei prezenți. Ministerul Educației a uitat să spună că în afara absolvenților de 12 clase care nu se prezintă, au rămas corigenți, ori sunt bolnavi. a pierdut, în numai șase ani, socoteala câtorva zeci de mii de elevi. Doar în acest an,

  • 30.823 absolvenți nu s-au prezentat la bac
  • 36.749 absolvenți au dat bacul și au picat

Raportarea asta falsă e perpetuată de ani de zile,  pentru a creste numarul tinerilor care trebuiau trimisi in universitatile private, că știu sau că nu știu carte. Asta, corelat cu desființarea, în 2009, a învățămantului profesional, de catre doamna Andronescu, o desființare făcuta cu stil: nu a schimbat vreo lege, ci pur si simplu nu a mai dat cifra de scolarizare, oferind absolvenților, un singur traseu educațional.

Ce ar face un agent economic care ar avea o rată a succesului de 57%? Ar analiza, s-ar reprofila, ar îmbunătăți situația, ar lua măsuri urgente ca să nu piardă bani!!

În acest an şcolar s-a înregistrat o uşoară creştere a procentului de promovare la Bacalaureat faţă de anul precedent (3,3%). Judeţul Bihor a înregistrat cea mai mare creştere procentuală din ţară, faţă de rezultatele înregistrate în 2016 şi anume de 10,2%. Oricum, trendul procentului de promovare din ultimii ani este unul crescător. Acest aspect este perceput ca un lucru pozitiv însă nu este neaparat aşa.

Am să explic de ce:

  1. Scăderea numărului de participanți la bacalaureat – Percepția și catalogarea unităților de învățământ liceal de către societate se realizează, din păcate, pe baza procentului de promovare la bacalaureat, ceea ce este total greșit. Știm cu toții cum sunt privite liceele tehnologice. Pentru a îmbunătăți imaginea colegiilor tehnice, unele cadre didactice și directori încercă să crească procentul de promovare scăzând numărul elevilor înscrişi la examen (intră în examen cei care sunt pregătiți să îl ia). Spre exemplu, în acest an, în judeţul Bihor, doar 63,51% din absolvenţii filierei tehnologice s-au înscris la bacalaureat. Pe lângă acestea, se conturează o masă de elevi care nu doresc să se înscrie la bacalaureat, chiar dacă poate ar avea şanse mari de reuşită, având în vedere oportunităţile imediate de angajare oferite de specializările absolvite.
  2. Toată lumea a vorbit, cel puțin în 2017, despre subiectele mult prea ușoare față de anii precedenți. Sunt într-adevăr opinii subiective, dar dacă e așa, există posibilitatea ca la mijloc să fie și o influență a universitarilor, care au ajuns în pragul de a nu mai avea studenți, cu toate că și-au eliminat orice tip de examen de admitere.
  3. Cauze demografice.Extrem de clar se poate observa, că după desfiinţarea învăţământului profesional, atunci când aceşti elevi au ajuns să-şi dea examenul de bacalaureat, a existat un procent extrem de scăzut de promovare la bacalureat. De asemenea, acest moment coincide cu introducerea camerelor la examene, ceea ce a descurajat frauda, furtul. Putem concluziona că pentru a funcţiona şi furniza corect forţă de muncă, sistemul de învăţământ preuniversitar ar trebui să aibă 65% spre 70% învăţământ profesional şi tehnic (din care 40%-50% învăţământ profesional) iar restul doar învăţământ teroretic şi vocaţional.

    Pentru a sublinia mai departe importanţa învăţământului tehnic şi profesional, voi face o scurtă analiză a situaţiei judeţului Bihor, unde am reuşit să colectez mai multe date decât cele furnizate la nivel naţional.

                                 

    Se poate observa că doar 37,41% din numărul total al absolvenţilor îl reprezintă absolvenţi ai învăţământului tehnologic. Foarte puţin, având în vedere că România şi-a asumat un prag de 60% învăţământ profesional şi tehnic pentru anul 2020. Mai mult, 63,51% din numărul total al absolvenţilor filierei tehnologice s-au înscris în acest an pentru a susţine examenul de bacalaureat. Astfel dacă vom raporta procentul promovaţilor, nu la numărul înscrişilor ci la numărul absolvenţilor, vom observa că doar 27,72% din numărul absolvenţilor obţin diploma de bacalaureat.  Astfel apar câteva întrebări:

    • Ce se întâmplă cu procentul atât de mare al absolvenţilor care nu obţin diploma de bacalaureat şi finalizează studii liceale în cadrul filierei tehnologice ?
    • Putem considera totuşi că ei şi-au însuşit o meserie ? Raportând numărul orelor de practică efectuate vvkde un absolvent de liceu tehnologic la cele efectuate de un absolvent de şcoală profesională, putem răspunde că NU.
    • Oare nu era oportună o mai bună consiliere şi orientare şcolară a acestor absolvenţi respectiv a părinţilor acestora atunci când ei finalizau învăţământul gimnazial ?
    • În ce măsură se integrează aceştia pe piaţa muncii ? Sau doar îngroaşă numărul şomerilor ?

    Câți elevi am pierdut în acest an, nu vor fi cuprinși într-un sistem de școlarizare, unii se vor angaja, dar puțini, probabil.

    • 823 care nu s-au prezentat la bac
    • 749 care au dat bacul și au picat
    • 000 absolvenți de gimnaziu care nu s-au înscris la liceu

    Total: 94.572 tineri de 15-19 ani

    Unde ne sunt copiii? Ce viitor au?

    Ce face Guvernul pentru a rezolva problemele:

    • Recent, ministrul Liviu Pop a spus că va desființa 9 licee care nu au niciun absolvent cu bacul luat. Toate sunt tehnologice! Soluția ar fi transformarea lor, nu în școli generale ci în școli profesionale, cu parteneri din mediul privat și introducerea bacalaureatului diferențiat. Un elev care a intrat cu o medie foarte mică la liceu, nu poate avea rezultate cu mult mai bune, la final de liceu. Un bacalaureat profesional ar fi și o certificare de calificare care permite absolventului accesul pe piața muncii sau continuarea studiilor la o școală post liceală.
    • ROSE este un proiect care își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar  și la  creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat.
      Proiectul, finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va fi implementat de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice pe o perioadă de  7 ani, între 2015 și 2022. Proiectul este structurat în trei componente, primele două fiind concepute pentru a aborda aspecte de natură academică şi socială care conduc la performanţa scăzută a elevilor în învăţământul secundar superior, precum şi în primii ani din învăţământul terţiar. A treia componentă include atât managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea impactului acestuia, cât și activitatea de evaluare a intervenţiilor existente, care abordează constrângerile financiare ale elevilor din învăţământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate.

    În loc să cerem exigență și muncă susținută și să luăm măsuri în timpul liceului, nu cu o lună înainte sau după bacalaureat, noi risipim bani și plătim credite care să-i ajute pe cei leneși. După ce plătim 12 ani pentru educarea lor, acum mai plătim credit ca să-i pregătim să poată lua bacul. Serios?Pe de altă parte, dacă ne încăpățânăm să avem un singur tip de bacalaureat pentru toți elevii și să nu introducem bacalaureatul diferențiat, situația asta se va menține și în viitor.

    Dacă la un colegiu tehnic intră copiii cu medii f mici,  repartizați de computer, nu putem să ne așteptăm ca aceștia să facă salturi semnificative și să ia bacul în procent mare.

    PNL propune :

    • Introducerea bacalaureatului diferențiat
    • Angajarea unui număr sufieicnt de consilieri școlari pentru orientare în carieră
    • Concurs de admitere în liceu pentru a elimina repartizarea computerizată
    • Promovarea intensivă a învățământului profesional
    • Prezentarea unor trasee educaționale diverse, potrivite pentru fiecare
    • Internat cu cazare și masă gratuite pentru elevii din mediul rural înscriși în învățământul profesional
    • Decontarea integrală a navetei elevilor
    • Facilități fiscale pentru agenții economici parteneri în învățământul dual